UE propune reducerea la jumatate a utilizarii pesticidelor pana in 2030

Detalii

Categorie: Comisia Europeana

22 Iunie 2022

Astazi, Comisia Europeana a adoptat propuneri novatoare in vederea refacerii ecosistemelor deteriorate si a readucerii naturii in intreaga Europa, de la terenuri agricole si mari la paduri si medii urbane. Comisia propune, de asemenea, reducerea cu 50 % a utilizarii pesticidelor chimice si a riscului aferent acestora pana in 2030. Aceste propuneri sunt propuneri legislative emblematice care dau curs Strategiei privind biodiversitatea si Strategiei „De la ferma la consumator” si vor contribui la asigurarea rezilientei si a securitatii aprovizionarii cu alimente in UE si in intreaga lume.

Propunerea de act legislativ privind refacerea naturii este un pas esential in evitarea prabusirii ecosistemelor si in prevenirea celor mai grave efecte ale schimbarilor climatice si ale pierderii biodiversitatii. Refacerea zonelor umede, a raurilor, a padurilor, a pajistilor, a ecosistemelor marine, a mediilor urbane ale UE si a speciilor pe care le gazduiesc este o investitie esentiala si eficienta din punctul de vedere al costurilor in securitatea alimentara, rezilienta la schimbarile climatice, sanatate si bunastare. Similar, noile norme privind pesticidele chimice vor reduce amprenta de mediu a sistemului alimentar al UE, vor proteja sanatatea si bunastarea cetatenilor si a lucratorilor agricoli si vor contribui la atenuarea pierderilor economice pe care le inregistram deja din cauza deteriorarii sanatatii solului si a pierderii polenizatorilor cauzata de pesticide.

Un act legislativ privind refacerea naturii, cu scopul de a remedia prejudiciile aduse naturii Europei pana in 2050

Comisia propune astazi, pentru prima data, un act legislativ care vizeaza in mod explicit refacerea naturii Europei, in vederea readucerii in stare buna a 80 % din habitatele europene care se afla intr-o stare precara si in vederea readucerii naturii in toate ecosistemele, de la paduri si terenuri agricole la ecosisteme marine, de apa dulce si urbane. Conform acestei propuneri de act legislativ privind refacerea naturii, care completeaza legislatia existenta, fiecarui stat membru i se vor aplica obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru refacerea naturii in diferite ecosisteme. Obiectivul este ca prin masurile de refacere a naturii sa fie vizate cel putin 20 % din zonele terestre si maritime ale UE pana in 2030 si, ca pana in 2050 aceste masuri sa fie eventual extinse la toate ecosistemele care trebuie refacute.

Actul legislativ va dezvolta experientele existente in ceea ce priveste masurile de refacere a naturii, cum ar fi restaurarea ecologica, replantarea copacilor, inverzirea oraselor si a infrastructurii sau eliminarea poluarii pentru a permite refacerea naturii. Refacerea naturii nu inseamna protectia naturii si nu duce in mod automat la mai multe zone protejate. Desi demersurile de refacere a naturii sunt necesare si in zonele protejate din cauza starii lor din ce in ce mai precare, nu toate zonele care au facut obiectul masurilor de refacere a naturii trebuie sa devina zone protejate. Majoritatea acestora nu vor deveni zone protejate, deoarece demersul de refacere nu impiedica desfasurarea activitatii economice. Demersurile de refacere presupun convietuirea si desfasurarea unei activitati productive in armonie cu natura, readucand o mai mare biodiversitate pretutindeni, inclusiv in zonele in care se desfasoara activitati economice, ca de exemplu paduri gestionate, terenuri agricole si orase.

Procesul de refacere trebuie sa fie favorabil incluziunii, deoarece in acest demers sunt implicate indeaproape toate partile societatii, impactul pozitiv fiind resimtit de toate partile societatii si mai ales de persoanele care pentru a-si asigura mijloacele de subzistenta depind in mod direct de o natura sanatoasa, precum fermieri, silvicultori si pescari. Pentru fiecare euro cheltuit, investitiile in refacerea naturii creeaza valoare economica de 8-38 EUR, datorita serviciilor ecosistemice care sprijina securitatea alimentara, rezilienta ecosistemelor, rezilienta la schimbarile climatice si atenuarea schimbarilor climatice, precum si sanatatea oamenilor. De asemenea, natura va fi mai prezenta in peisajele noastre si in viata de zi cu zi, aducand beneficii dovedite pentru sanatate si bunastare, precum si valoare culturala si recreativa.

Actul legislativ privind refacerea naturii va stabili obiective si obligatii in materie de refacere pentru o gama larga de ecosisteme terestre si marine. Ecosistemele cu cel mai mare potential de eliminare si stocare a carbonului, precum si de prevenire sau reducere a impactului dezastrelor naturale, cum ar fi inundatiile, vor reprezenta una dintre principalele prioritati. Noul act legislativ se bazeaza pe legislatia existenta si acopera toate ecosistemele, nelimitandu-se, asadar, doar la zonele protejate in temeiul Directivei privind habitatele si al retelei Natura 2000, scopul fiind ca toate sistemele naturale si seminaturale sa intre pe calea redresarii pana in 2030. Noul act legislativ va beneficia de o finantare semnificativa din partea UE: conform actualului cadru financiar multianual, suma de aproximativ 100 de miliarde EUR va fi pusa la dispozitie pentru cheltuielile legate de biodiversitate, inclusiv pentru refacere.

Printre obiectivele propuse se numara:

• • inversarea declinului populatiilor de polenizatori pana in 2030 si cresterea populatiilor acestora dupa aceasta data;
  • nicio pierdere neta de spatii urbane verzi pana in 2030, o crestere de 5 % pana in 2050, o acoperire minima de 10 % a coronamentului copacilor in fiecare metropola, oras si suburbie din Europa si un castig net de spatiu verde integrat in cladiri si infrastructura;
  • in ecosistemele agricole, cresterea globala a biodiversitatii si o tendinta pozitiva pentru fluturii de pajisti, pasarile specifice terenurilor agricole, carbonul organic din solurile minerale cultivate si elementele de peisaj de mare diversitate din terenurile agricole;
  • refacerea si reumidificarea turbariilor drenate aflate in uz agricol si a siturilor pentru extractia turbei;
  • in ecosistemele forestiere, cresterea globala a biodiversitatii si o tendinta pozitiva in ceea ce priveste conectivitatea padurilor, lemnul mort, ponderea padurilor pluriene, pasarile de padure si stocul de carbon organic;
  • refacerea habitatelor marine, cum ar fi iarba de mare sau sedimentele de fund si refacerea habitatelor speciilor marine emblematice, cum ar fi delfinii si marsuinii, rechinii si pasarile marine;
  • eliminarea barierelor fluviale, astfel incat cel putin 25 000 km de rauri sa fie transformate in rauri cu curgere libera pana in 2030.

Pentru a contribui la realizarea obiectivelor, mentinand in acelasi timp flexibilitate pentru circumstantele nationale, actul legislativ ar impune statelor membre obligatia de a elabora planuri nationale de refacere, in stransa cooperare cu oamenii de stiinta, partile interesate si publicul. Sunt prevazute norme specifice privind guvernanta (monitorizare, evaluare, planificare, raportare si punere in aplicare) – care ar imbunatati, de asemenea, procesul de elaborare a politicilor la nivel national si european, asigurandu-se coordonarea intre autoritati in analizarea aspectelor conexe legate de biodiversitate, clima si mijloacele de subzistenta.

Propunerea reprezinta transpunerea in practica a unui element-cheie al Pactului verde european: angajamentul Strategiei privind biodiversitatea pentru 2030 ca Europa sa conduca prin puterea exemplului in ceea ce priveste inversarea declinului biodiversitatii si refacerea naturii. 

Propunerea este contributia principala a UE la negocierile in curs privind cadrul global post-2020 pentru biodiversitate care va fi adoptat cu ocazia Conferintei partilor (COP 15) la Conventia privind diversitatea biologica, care va avea loc la Montreal in acest an in perioada 7-15 decembrie.

Norme stricte pentru reducerea utilizarii pesticidelor chimice si asigurarea unor sisteme alimentare mai durabile pana in 2030

Propunerea prezentata astazi care vizeaza reducerea utilizarii pesticidelor chimice transpune in practica angajamentul de stopare a declinului biodiversitatii in Europa. Propunerea va contribui la crearea unor sisteme alimentare durabile, in conformitate cu Pactul verde european si cu Strategia „De la ferma la consumator”, asigurand in acelasi timp o securitate alimentara durabila si protejand sanatatea.

Oamenii de stiinta si cetatenii sunt tot mai preocupati de utilizarea pesticidelor si de acumularea reziduurilor si a metabolitilor acestora in mediu. Conform raportului final al Conferintei privind viitorul Europei, cetatenii au solicitat in mod expres abordarea chestiunii utilizarii pesticidelor si a riscului asociat acestora. Cu toate acestea, normele in vigoare ale Directivei privind utilizarea durabila a pesticidelor s-au dovedit a fi prea slabe si au fost puse in aplicare in mod inegal. De asemenea, nu s-au inregistrat progrese suficiente in ceea ce priveste utilizarea gestionarii integrate a daunatorilor, precum si a abordarilor alternative. Pesticidele chimice dauneaza sanatatii umane si provoaca declinul biodiversitatii in zonele agricole. Contamineaza aerul, apa si mediul in general. Prin urmare, Comisia propune norme clare si obligatorii:

• • obiective obligatorii din punct de vedere juridic la nivelul UE si la nivel national in vederea reducerii cu 50 % a utilizarii pesticidelor chimice si a riscului asociat acestora si a utilizarii pesticidelor mai periculoase pana in 2030. Statele membre isi vor stabili propriile obiective nationale de reducere in limitele unor parametri definiti pentru a se asigura ca obiectivele la nivelul UE sunt indeplinite; noi norme stricte privind combaterea daunatorilor prin metode care respecta mediul: prin noile masuri se va asigura faptul ca toti fermierii si alti utilizatori profesionisti de pesticide practica gestionarea integrata a daunatorilor (IPM), conform careia, pentru prevenirea si combaterea daunatorilor sunt avute in vedere mai intai metode alternative care respecta mediul, pesticidele chimice putand fi utilizate numai in ultima instanta. Masurile prevad, de asemenea, obligativitatea ca fermierii si alti utilizatori profesionisti sa pastreze evidente. De asemenea, statele membre trebuie sa stabileasca norme specifice culturilor in care sa identifice alternativele care trebuie utilizate in locul pesticidelor chimice;
  • interzicerea tuturor pesticidelor in zonele sensibile. Se va interzice utilizarea tuturor pesticidelor in locuri precum zonele verzi urbane, inclusiv parcuri sau gradini publice, terenuri de joaca, scoli, zone recreative sau sportive, trasee publice si zone protejate in conformitate cu Natura 2000, precum si orice zona sensibila din punct de vedere ecologic care trebuie conservata pentru polenizatorii amenintati.Aceste noi norme vor contribui la inlaturarea pesticidelor chimice din imediata noastra apropiere in viata de zi cu zi.

Propunerea transforma directiva existenta intr-un regulament care se va aplica direct in toate statele membre. Se vor aborda astfel problemele persistente din ultimii zece ani legate de punerea in aplicare deficitara si inegala a normelor existente. Statele membre vor trebui sa prezinte Comisiei rapoarte anuale detaliate privind progresele inregistrate si punerea in aplicare.

Sprijinirea tranzitiei

In tranzitia la sisteme de productie de alimente mai durabile, fermierii si ceilalti utilizatori vor fi sprijiniti printr-un pachet de politici esentiale, inclusiv:

• • noi norme ale politicii agricole comune menite sa asigure ca fermierii primesc o compensatie pentru eventualele costuri legate de punerea in aplicare a noilor norme pentru o perioada de tranzitie de 5 ani;
  • actiuni mai ferme pentru cresterea gamei de alternative biologice si cu risc scazut de pe piata;
  • cercetare si dezvoltare in cadrul programelor Orizont ale UE care sa sprijine noile tehnologii si tehnici, inclusiv agricultura de precizie si
  • Planul de actiune pentru dezvoltarea productiei ecologice, in vederea atingerii obiectivelor privind pesticidele prevazute in Strategia „De la ferma la consumator”.

Tranzitia va fi sprijinita, de asemenea, de propunerea privind datele referitoare la durabilitatea agricola si de evolutiile pietei in ceea ce priveste agricultura de precizie, cum ar fi masinile de stropit care utilizeaza tehnici de geolocalizare si de recunoastere a daunatorilor.

Obtinerea de rezultate la nivel mondial

In conformitate cu politica sa privind utilizarea durabila a pesticidelor, Comisia va propune in curand, pentru prima data, o masura care sa dea curs angajamentului de a tine seama de considerentele de mediu de la nivel mondial atunci cand va decide cu privire la limitele maxime de reziduuri din produsele alimentare. Cu timpul, alimentele importate care contin reziduuri cuantificabile de substante interzise nu ar mai trebui comercializate in UE. Astfel se va putea crea un cerc virtuos, iar tarile terte vor fi incurajate sa limiteze sau sa interzica, de asemenea, utilizarea acestor pesticide, deja interzise in UE.

Concret, Comisia va consulta in curand statele membre si tarile terte cu privire la o masura de reducere la zero a reziduurilor de tiametoxam si clotianidin, doua substante cunoscute a contribui in mod semnificativ la declinul la nivel mondial al polenizatorilor. Aceste substante nu mai sunt aprobate in UE. Atunci cand masura este adoptata, alimentele importate care contin reziduuri cuantificabile ale acestor doua substante pot – dupa anumite perioade de tranzitie – sa nu mai fie comercializate in UE.

Etapele urmatoare

Ambele propuneri vor fi acum discutate de Parlamentul European si de Consiliu, in conformitate cu procedura legislativa ordinara. In urma adoptarii, impactul pe teren va fi treptat: masurile de refacere a naturii urmeaza sa fie puse in aplicare pana in 2030, in timp ce obiectivele privind pesticidele ar trebui atinse pana in 2030.

Drept urmare, nu exista nicio legatura directa cu efectele imediate ale razboiului de agresiune purtat de Rusia impotriva Ucrainei. Propunerile vor consolida rezilienta si securitatea alimentara a Europei pe termen mediu, pe masura ce populatiile de polenizatori vor deveni mai sanatoase si mai abundente, eroziunea solului va scadea si retentia apei se va imbunatati, iar mediul natural va deveni mai curat si cu tot mai putine substante toxice. Prin aceste masuri, se va reduce, de asemenea, dependenta fermierilor de factori de productie costisitori, cum ar fi pesticidele chimice, sprijinind alimentele la preturi accesibile pentru toti europenii.

Context 

Ecosistemele sanatoase si reziliente reprezinta piatra de temelie a bunastarii si prosperitatii noastre, oferind hrana, apa curata, absorbanti de carbon si protectie impotriva dezastrelor naturale, inclusiv a celor cauzate de schimbarile climatice. Peste jumatate din PIB-ul mondial depinde de natura si de serviciile pe care aceasta le ofera, iar peste 75 % din tipurile de culturi alimentare de la nivel mondial se bazeaza pe zoogamie.

In pofida importantei sale, natura Europei se afla in declin alarmant, peste 80 % din habitate aflandu-se intr-o stare precara. Zonele umede, turbariile, pajistile si habitatele de dune sunt cele mai afectate. Din 1970, in Europa de Vest, Centrala si de Est, zonele umede s-au redus cu 50 %. In ultimii zece ani, 71 % din populatiile de pesti si 60 % din populatiile de amfibieni au inregistrat un declin. In perioada 1997-2011, pierderea biodiversitatii a reprezentat o pierdere anuala estimata la 3,5-18,5 mii de miliarde EUR.

Evaluarea impactului aferenta actului legislativ privind refacerea naturii a aratat ca beneficiile refacerii naturii depasesc cu mult costurile. Se estimeaza ca beneficiile economice ale refacerii turbariilor, mlastinilor, padurilor, landelor si tufarisurilor, pajistilor, raurilor, lacurilor, habitatelor marine si aluvionare si zonelor umede costiere sunt de opt ori mai mari decat costurile.

Propunerea privind utilizarea durabila a pesticidelor inlocuieste Directiva 2009/128/CE privind utilizarea durabila, care viza o utilizare durabila a pesticidelor in UE prin reducerea riscurilor si a impactului utilizarii pesticidelor asupra sanatatii umane si a mediului si prin promovarea utilizarii IPM. Principalele actiuni prevazute de directiva vizau formarea utilizatorilor si a distribuitorilor, inspectarea echipamentelor de aplicare a pesticidelor, interzicerea aviostropirii si limitarea utilizarii pesticidelor in zonele sensibile. Diverse rapoarte au pus in evidenta deficiente in punerea in aplicare a directivei si reducerea, asadar, insuficienta a utilizarii pesticidelor si a riscului aferent acestora.

Cu ocazia Conferintei privind viitorul Europei, cetateni din intreaga Europa si din diverse straturi sociale au recomandat reducerea drastica a pesticidelor si a ingrasamintelor chimice in toate tipurile de exploatatii agricole si dezvoltarea unei agriculturi durabile, inclusiv respectarea naturii si a lucratorilor. Prin pachetul de astazi, Comisia da curs unui numar de cinci propuneri si opt masuri specifice recomandate de cetateni.

Comisia Europeana

• < Anterior
• Următor >