Sistemul cotelor de zahar ia sfarsit

Sistemul UE al cotelor de zahar ia sfarsitCel din urma sistem de cote agricole existent, care gestioneaza productia de zahar in Uniunea Europeana, va fi eliminat la 30 septembrie 2017, dupa aproape 50 de ani. Decizia de a pune capat cotelor de zahar acum a fost luata de comun acord de Parlamentul European si statele membre in cadrul reformei din 2013 a politicii agricole comune (PAC), in urma unui amplu proces de reforma si restructurare initiat in 2006.


Intre anii 2006 si 2010, sectorul zaharului a fost restructurat profund cu un sprijin de 5,4 miliarde EUR. In consecinta, sectorul a putut sa se pregateasca temeinic pentru acest moment, iar productivitatea a crescut substantial in ultimii ani. Sfarsitul sistemului cotelor le ofera producatorilor posibilitatea de a-si adapta productia la oportunitatile comerciale reale, in special prin sondarea unor noi piete de export. Eliminarea cotelor simplifica totodata in mod semnificativ actuala gestionare a politicilor si sarcina administrativa existenta pentru operatori, cultivatori si comercianti.

Phil Hogan, comisarul pentru agricultura si dezvoltare rurala, a declarat: „Sfarsitul sistemului cotelor reprezinta un punct de cotitura important pentru sectorul nostru, european, al zaharului si marcheaza o alta etapa insemnata din orientarea catre piata a politicii agricole comune. Producatorii vor avea acum posibilitatea de a-si extinde schimburile comerciale pe piete internationale, iar cu sprijinul adecvat in materie de politici din partea Comisiei Europene – cum este Observatorul pietei zaharului, care furnizeaza informatii prompte si relevante despre piata – ei ar trebui sa dispuna de toate posibilitatile care sa le asigure reusita. Sunt convins ca, din momentul in care a fost hotarata data la care vor lua sfarsit cotele de zahar, industria si-a asigurat o pozitie favorabila care sa-i permita sa beneficieze de oportunitatile pe care le prezinta eliminarea acestor cote.”


Sprijinirea in continuare a sectorului zaharului din UE

Pot fi folosite diverse masuri din cadrul politicii agricole comune pentru a se sprijini in continuare sectorul zaharului din UE astfel incat acesta sa faca fata unor perturbari neasteptate de pe piata. Printre acestea se numara un tarif la import substantial al UE (in afara acordurilor comerciale preferentiale) si posibilitatea de a oferi sprijin pentru depozitarea privata si masuri de criza care sa permita Comisiei sa ia masuri in cazul unor crize grave ale pietei implicand cresterea sau scaderea brusca a preturilor pietei. Este disponibil si sprijinul pentru venit destinat fermierilor sub forma platilor directe, inclusiv posibilitatea statelor membre ale UE de a acorda asa-numitul sprijin cuplat facultativ pentru sectoarele aflate in dificultate, printre care si productia de sfecla de zahar.

Dupa eliminarea cotelor, se mentine posibilitatea de a negocia colectiv, in contractele incheiate intre producatorii de sfecla si prelucratorii de zahar din UE, conditii de repartizare a valorii.

Comisia Europeana a ameliorat, de asemenea, transparenta pe piata zaharului, anticipand sfarsitul sistemului cotelor. Un nou Observator al pietei zaharului furnizeaza analize si statistici pe termen scurt cu privire la piata zaharului, precum si analize si perspective care sa-i ajute pe fermieri si pe prelucratori sa isi administreze intreprinderile in mod mai eficace.

De asemenea, in data de 26 septembrie 2017, in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Comisia Europeana a publicat urmatorul Aviz pentru operatorii din domeniul zaharului cu privire la modul de gestionare a anumitor contingente tarifare pentru zahar in anul de piata 2017/2018:

    1. Articolul 192 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 prevede ca licentele de import pentru zaharul destnat rafinarii se elibereaza in cursul primelor trei luni ale fiecarui an de piata doar rafinariilor cu activitate permanenta, cu conditia ca respectivele cantitati sa fie mai mici decat cantitatile capacitatii exclusive de import pentru rafinariile cu activitate permanenta stabilite la alineatul (1) al articolului mentionat. In conformitate cu articolul 192 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, capacitatea exclusiva de import pentru rafinariile cu activitate permanenta a fost acordata doar pana la sfarsitul anului de piata 2016/2017.
    2. Articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 891/2009 prevede ca numai rafinariile cu activitate permanenta pot depune cereri de licente de import pentru zaharul destinat rafinarii a caror perioada de valabilitate sa inceapa in primele trei luni ale fiecarui an de piata.
    3. In conformitate cu articolul 5 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 891/2009, cererile de licenta pentru prima subperioada a perioadei de aplicare a contingentului tarifar de import 2017/2018 urmau sa fie depuse incepand cu a opta si pana in a 14-a zi a lunii septembrie 2017.
    4. Din motive de securitate juridica in ceea ce priveste dreptul altor operatori decat rafinariile cu activitate permanenta de a depune cereri de licente de import pentru prima subperioada a perioadei de aplicare a contingentului tarifar de import 2017/2018, Comisia va publica, inainte de 1 octombrie 2017, un regulament de punere in aplicare care:
        • elimina articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 891/2009 incepand de la 1 octombrie 2017;
        • prelungeste pana la 9 octombrie 2017, ora 13.00 (ora Bruxelles-ului), perioada de depunere a cererilor pentru prima subperioada a perioadei de aplicare a contingentului tarifar de import 2017/2018;
        • ajusteaza in consecinta perioada eliberarii de licente de import si perioada de notificare a cererilor primite de statele membre; si
        • permite solicitantilor sa retraga, pana la data de 9 octombrie 2017, ora 13.00 (ora Bruxelles-ului), cererile deja depuse intre 8 si 14 septembrie 2017 in cazul in care acestia doresc sa isi reconsidere cererea sau sa introduca o cerere revizuita.
    5. Toate cererile depuse intre 8 septembrie si 9 octombrie 2017, ora 13.00 (ora Bruxelles-ului), vor fi examinate simultan.


Sistemul cotelor de zahar a fost introdus in 1968, odata cu primele reguli din cadrul PAC referitoare la zahar si cu un pret de sprijin pentru producatori fixat la un nivel semnificativ mai mare decat pretul de pe piata mondiala. Decizia de a elimina sistemul cotelor de zahar a fost luata de statele membre in 2006. Sfarsitul sistemului cotelor urmeaza reformei semnificative a sectorului din perioada 2006-2010. Pretul mediu al zaharului in UE a crescut de la finele anului 2016 pana la aproximativ 500 EUR/t si de cateva luni este stabil.

UE este cel mai mare producator de zahar din sfecla din lume (in jur de 50 % din cantitatea totala). Zaharul din sfecla reprezinta insa doar 20 % din productia mondiala de zahar; restul de 80 % este produs din trestie de zahar. Majoritatea sfeclei de zahar din UE este cultivata in jumatatea nordica a Europei, acolo unde clima este mai propice pentru sfecla. UE detine si o importanta industrie de rafinare care prelucreaza zahar din trestie brut provenit din importuri.

Comisia Europeana

Noutati

Seria națională AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035 a început în regiunea Sud‑Muntenia

28-11-2025 Intalniri si conferinte

Seria națională AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035 a început în regiunea Sud‑Muntenia

Pe 26 noiembrie, la Conacul Cozieni din Ilfov, Clubul Fermierilor Români a lansat prima conferință regională a programului național „AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035”. Aceasta deschide seria a zece conferințe care vor fi organizate în 2025‑2026 în fiecare regiune de dezvoltare a țării. Evenimentul a reunit aproximativ 130 de fermieri performanți, lideri de asociații, oficiali guvernamentali și parteneri financiari pentru a defini o viziune comună asupra... Mai multe>>

Artesana devine partener Destiny Park și inaugurează cea mai nouă experiență în primul centru de edutainment pentru copii din România

28-11-2025 Stiri agricole

Artesana devine partener Destiny Park și inaugurează cea mai nouă experiență în primul centru de edutainment pentru copii din România

Artesana, brandul românesc de lactate artizanale cunoscut pentru produsele sale din lapte integral, neomogenizat și ambalat doar în sticlă, a inaugurat oficial experiența Artesana din Destiny Park, cel mai mare centru de edutainment din Europa de Est. Lansarea a avut loc joi seară, pe 27 noiembrie, în cadrul unui eveniment ce a reunit parteneri, presă și invitați din zona educației și a nutriției. Mai multe>>

Agra Asigurări, semnal de alarmă pentru fermieri: Culturile de porumb irigate nu sunt protejate de toate riscurile. Furtuna rămâne pericolul cel mai subestimat

28-11-2025 Asigurari agricole

Agra Asigurări, semnal de alarmă pentru fermieri: Culturile de porumb irigate nu sunt protejate de toate riscurile. Furtuna rămâne pericolul cel mai subestimat

Agra Asigurări, liderul național în domeniul asigurărilor agricole, atrage atenția asupra impactului tot mai sever al fenomenelor meteo extreme care afectează agricultura românească. În perioada 3–13 octombrie 2025, furtunile au lovit sudul țării. Vântul puternic, care a suflat cu viteze cuprinse între 40 și 70 km/h, a vizat județele Călărași, Ilfov și Giurgiu, provocând daune semnificative culturilor de porumb. Aproximativ 2.000 de hectare, parțial irigate, au fost afectate, cu un grad de deter... Mai multe>>

Cel de-al patrulea congres european al sorgului: o mie și unul de motive pentru a investi într-o cultură de viitor

28-11-2025 Intalniri si conferinte

Cel de-al patrulea congres european al sorgului: o mie și unul de motive pentru a investi într-o cultură de viitor

În perioada 8-9 octombrie a.c., Budapesta a fost gazda celui de-al patrulea congres european al sorgului. Peste două sute de protagoniști din sector, veniți din douăzeci și șapte de țări (cercetători, producători, procesatori și decidenți) au răspuns la apelul lansat de organizația Sorghum ID și de FNPSMS (Federația Națională a Producției de Semințe de Porumb și Sorg): Mai multe>>

Alt.Real și RongoDesign, câștigătorii Romania ClimAccelerator 2025uri

28-11-2025 Idei si oportunitati de afaceri

Alt.Real și RongoDesign, câștigătorii Romania ClimAccelerator 2025uri

Startupurile Alt.Real și RongoDesign sunt câștigătorii Romania ClimAccelerator 2025, categoria Seed Stage. Romania ClimAccelerator, acceleratorul startupurilor verzi, a fost organizat de Impact Hub Bucharest și partenerul principal Rompetrol, cu sprijinul Climate-KIC și Philip Morris România. Mai multe>>

A fost aprobată Strategia națională de promovare a produselor agroalimentare româneșt

28-11-2025 Ministerul Agriculturii

A fost aprobată Strategia națională de promovare a produselor agroalimentare româneșt

În Ședința de Guvern din data de 27 noiembrie 2025 a fost aprobată Strategia națională de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 – 2029 împreună cu Planul de acțiune aferent. Mai multe>>

APIA finalizează plățile în avans pentru Campania 2025: peste 957,4 milioane euro ajung în conturile fermierilor

28-11-2025 Plati APIA

APIA finalizează plățile în avans pentru Campania 2025: peste 957,4 milioane euro ajung în conturile fermierilor

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță finalizarea procesului de autorizare la plată pentru plățile în avans aferente Campaniei 2025, care se desfășoară anual în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie. Mai multe>>

Peste 271 milioane de lei plătiți în 2025 pentru legume cultivate în spații protejate

27-11-2025 Ministerul Agriculturii

Peste 271 milioane de lei plătiți în 2025 pentru legume cultivate în spații protejate

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță finalizarea procesului financiar aferent anului 2025 pentru programul destinat cultivatorilor de legume în spații protejate, cu o alocare totală de 271,2 milioane de lei — cea mai mare din ultimii ani pentru acest sector strategic. Mai multe>>

Agrifood Innovation Summit: Inovație, tehnologie și antreprenoriat feminin

26-11-2025 Stiri agricole

Agrifood Innovation Summit: Inovație, tehnologie și antreprenoriat feminin

Cea de-a cincea ediție a Agrifood Innovation Summit (AFIS), organizată de Impact Hub Bucharest în parteneriat cu EIT Food și susținută de Bayer, a reunit peste 100 de participanți, fondatori de startupuri, reprezentanți ai instituțiilor publice și specialiști care lucrează direct în transformarea agriculturii. Mai multe>>

Patria Credit IFN susține dezvoltarea comunităților rurale: un nou studiu confirmă impactul social ridicat al microfinanțării în România

26-11-2025 Credite agricultura

Patria Credit IFN susține dezvoltarea comunităților rurale: un nou studiu confirmă impactul social ridicat al microfinanțării în România

Un nou studiu național finanțat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) arată că Patria Credit IFN, cea mai veche instituție financiară nebancară dedicată finanțării agricultorilor și micilor afaceri din România este un facilitator important al dezvoltării rurale din România, activitățile sale de microfinanțare stimulând atât progresul economic, cât și incluziunea economică și socială în comunitățile defavorizate. Mai multe>>

Plata de bază APIA și eco-schema PD-28 – Sumele exacte pe care le primesc fermierii anul acesta

25-11-2025 Ministerul Agriculturii

Plata de bază APIA și eco-schema PD-28 – Sumele exacte pe care le primesc fermierii anul acesta

Fermierii au acum confirmarea oficială privind cuantumurile plăților APIA pentru anul de cerere 2025, după ce secretarul de stat Emil Dumitru a explicat public cum vor fi distribuite fondurile între plata de bază și eco-scheme. Deși discuțiile din spațiul public au generat confuzie în ultimele zile, MADR transmite că valorile aprobate rămân ferme și se bazează pe angajamentele asumate în fața Comisiei Europene prin Planul Strategic PAC 2023-2027. Mai multe>>

Emil Dumitru, secretat de stat în MADR: Agricultura cu două viteze: Prea multe plăți directe pe persoană fizică!

25-11-2025 Ministerul Agriculturii

Emil Dumitru, secretat de stat în MADR: Agricultura cu două viteze: Prea multe plăți directe pe persoană fizică!

Agricultura românească va merge în continuare cu două viteze, având ca efect creșterea deficitului balanței comerciale, atât timp cât vom lăsa ca din cele aproximativ 700.000 de cereri unice de plată pe suprafață, în valoare de circa 2,1 miliarde de euro, doar 86.000 vin din partea unor companii înregistrate fiscal, restul sunt pe persoană fizică, este de părere Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Mai multe>>