Bucataria austriaca

Detalii

Categorie: Produse traditionale

25 August 2010

Pe langa specialitatile regionale se afla in meniurile austriece si un numar important de mancaruri care isi au originile in tarile monarhiei. Adesea, nici macar austriecii nu mai stiu de unde vin mancarurile lor favorite.

Bucataria variata a Austriei sta marturie si astazi pentru marea monarhie. In special Viena a fost un creuzet culinar: aici predominau asa numitii "venetici"; ei veneau din Ungaria, Boemia, Slovacia, Ucraina, Bucovina, Polonia, Craina, Croatia, Trieste, Dalmatia sau "doar" din actualele landuri federale. Cu totii au adus in tolba, la Viena, retete culinare din tara de origine, iar bucataria austriaca le-a adoptat pe cele mai bune dintre ele.

Astazi, Serviettenknödel (galusca la servet) din Boemia este un fel tot atat de popular ca si ruda sa, dulcele Germknödel (tot un fel de galusca). Acest apreciat desert, servit uneori chiar ca fel principal, se umple in principiu cu "Powidl", altfel spus, un fel de gem de prune, si se serveste pudrat cu un amestec de mac si zahar. De varianta ceha il separa doar dimensiunile, caci in Austria el este mai mare.

Avand in vedere ca Cehia de astazi era granarul monarhiei, nu este surprinzator ca de acolo vin cele mai populare mancaruri pe baza de faina, precum prajiturelele cu branză dulce, Buchteln boemiene (ca un fel de ladite cu gem), Powidltascherln (buzunare cu gem de prune), taietei cu mac si galuste cu branza dulce, toate facandu-si loc in meniurile monarhiei.

Traseul clatitelor, care se umplu in special cu gem sau branza dulce, a fost unul ceva mai sinuos. Ca origine este considerat franţuzescul Crêpe, care a venit prin Romania ca "placinta", trecand apoi in Ungaria pentru a se transforma in "palacsinta", inainte de a ajunge ca Palatschinke in Austria de astazi.

Alte influente - nu doar in ceea ce priveste bucataria - li se datorează evreilor. Din Galiţia de Est a fost de exemplu adus "peştele umplut" (mai degraba o pasta de peste), predecesorul crapului in aspic din restaurantele de top de azi.

Dupa toate probabilitatile si Beuschel (un fel de tochitura din inima si plamâni de vitel) are tot origini iudaice. Cel putin asa sustin renumitul bucatar austriac Ewald Plachutta si jurnalistul gourmet Christoph Wagner, care s-au ocupat timp indelungat de istoria bucatariei austriece. Beuschel, asa cum sunt denumite in mod colocvial plamanii si organele superioare ale vitelului, este o mancare delicata, care va fi servita in special cu Serviettenknödeln sau Semmelknödeln (galusca din paine).

Chiar si produsul culinar din faina care este considerat vienez prin excelenta, strudelul cu mere sau branză dulce, este un fel importat. Aceast produs dulce de origine turca a migrat spre Viena prin Ungaria. De altfel, turcilor li se datoreaza si cornurile si cafeaua, si nenumărate condimente, dar si porumbul, care pana in secolul 19 se numea "grau turcesc" si era transformat in "turta turceasca", adica mamaliga.

Italienii au adus inspiratie, cu carnea fiarta, pentru vienezul Tafelspitz (carne de vita fiarta), in timp ce sarbii au venit cu mancarurile cu carne si orez, si cu specialitatile la gratar.

Cum a ajuns sniţelul vienez in meniuri, nu este clar nici astazi. Suna plauzibila ideea ca deriva din puiul pane vienez, caci metoda de preparare este similara, si inca din secolul 16 acesta se facea pane si se prajea in multa grasime incinsa.

Sursa: www.austria.info

• < Anterior
• Următor >