O problema importanta care a marcat
dezvoltarea agriculturii romanesti interbelice a fost reprezentata de gradul de
inzestrare a exploatatiilor agricole taranesti cu masini si unelte agricole.
Evolutia dotarilor
cu inventar agricol a fost influentata de distrugerile si degradarile produse in
timpul primului razboi mondial si de faptul ca, in eforturile de redresare
economica, taranimea improprietarita nu avea puterea economica necesara pentru refacerea integrala si dezvoltarea parcului de masini si
unelte agricole.
Astfel, desi stapani
pe noile suprafete de teren, micii producatori agricoli au primit aceste pamanturi fara inventarul aferent care a ramas in
posesia proprietarilor ce fusesera expropriati.
In ansamblul
economiei micii gospodarii taranesti eforturile
financiare vizand intretinerea, repararea si mai ales achizitionarea de unelte
sau masini agricole noi erau peste posibilitatile unei familii de tarani detinatoare a unei suprafete agricole de pana la 3 ha.
Fenomenului
de faramitarea si parcelare a proprietatii ii era asociata si diviziunea prin
mostenire a inventarului agricol, dar de cele mai multe ori succesiunea
implica cedarea de catre parinti catre familiile nou intemeiate a unor suprafete
de teren neutilate cu unelte sau masini agricole.
Crearea prin
reforma agrara a unui numar mare de exploatatii agricole, cu precadere mici
gospodarii taranesti, nu mai permitea utilizarea acelorasi unelte sau masini
agricole pe intinderi mai mari de teren. Mica gospodarie taraneasca trebuia sa
faca astfel fata, in primul rand, lipsei uneltelor si
masinilor de baza pentru executarea lucrarilor agricole principale la
majoritatea plantelor de cultura (plug, grapa, cultivator, masini de semanat).
Aproape
1/3 din numarul plugurilor si 3/4 din cel al grapelor aflate in inventarul
agricol al Romaniei interbelice erau in fapt unelte primitive, din lemn,
utilizarea acestora fiind departe de a asigura efectuarea in conditii normale a
lucrarilor agricole necesare pentru infiintarea culturilor. De asemenea, unele
unelte, precum tavalugul, cu rol important in pregatirea patului germinativ
pentru unele culturi (grau, secara, sfecla) erau aproape necunoscute
agricultorilor romani.
Totodata, multe
dintre masinile si uneltele aflate in posesia gospodariilor taranesti datau
chiar din perioada antebelica, prezentand un grad ridicat de uzura fizica si
morala si un randament in practica foarte redus. Acesta
fusese totusi completat in perioada de dezvoltare de pana la 1930 cu
mijloace tehnice noi.
Conform unor
calcule efectuate la sfarsitul perioadei interbelic in agricultura romaneasca
exista un important deficit de masini si unelte de baza, acoperirea acestui
deficit presupunand o investitie de circa 16 miliarde lei. Acest aspect este confirmat si de valoarea inferioară a
inventarului agricol tehnic la hectar la nivelul tarii noastre in raport
cu agricultura altor state europene, fapt ce determina impreuna cu alti factori
o productivitate medie la hectar scazuta.
Astfel, in timp
ce in Romania interbelica inventarul agricol
repartizat la intinderea suprafetei cultivate duce la o valoare de 1000 lei/ha,
Bulgaria si Polonia consemnau valori echivalente de 2000 lei, respectiv 3000
lei/ha, in timp ce in tarile cu agricultura intensiva, precum Elvetia, aceasta
valoare atingea chiar 42.000 lei/ha.
In unele situatii
familiile de tarani cu un venit anual foarte mic intampinau reale dificultati si in dotarea gospodariei proprii cu
unelte de intrebuintare curenta (sape, coase, greble, furci, etc.).
In ceea ce
priveste masinile de cosit, de secerat si legat, de imprastiat ingrasaminte, prasitoarele
mecanice, batozele si tractoarele, acestea erau in special apanajul proprietatilor
mijlocii si mari sau erau utilizate in muncile
agricole si de mica proprietate prin asocierea plugarilor din anumite comune.
In demersul lor
de imbogatire a dotarilor cu astfel de mijloace de productie gospodariile taranesti
au beneficiat de concursul autoritatilor de stat,
care au constientizat problema reală a deficitului de inventar agricol mort si
care au întreprins unele masuri vizand infiintarea unor depozite speciale
pentru vanzarea masinilor si uneltelor agricole produse in fabricile din tara
sau care erau aduse din strainatate. Aceste masuri au fost mai pregnante dupa
anul 1937 cand importurile de tractoare auto si locomobile au crescut ca urmare
a faptului ca statul le-a cumparat pentru dotarea centrelor de masini agricole.
Resursele
financiare investite in dotarea cu inventar agricol tehnic, in perioada de
referinta, s-au mentinut la cote relativ reduse iar castigurile agricultorilor
nu au putut sa fie orientate prioritar catre acest domeniu si datorita faptului
ca regimul monedei nationale a fost caracterizat de
inflatie. In plus, perioada maxima de manifestare a crizei agricole a insemnat
o reducere importanta a investitiilor in inventar agricol tehnic, dificultati
ce au grevat asupra dotarii exploatatiilor agricole din al doilea deceniu
interbelic. Nevoile de dotare cu inventar au fost
doar in parte acoperite de productia de masini si unelte agricole a fabricilor
autohtone din Sibiu, Resita, Oradea, Toplet, Bocsa – Romana, Craiova,
etc.
Datele
statistice ne ofera o reprezentare a progresului inregistrat in directia imbogatirii
numarului uneltelor si masinilor agricole cu tractiune animala. In acest mod,
putem constata ca in perioada de referinta s-a produs o crestere lenta a
inventarului agricol astfel incat suprafata
cultivabila ce revenea pe o unealta la hectar a scazut intre 1905 si
1927 la pluguri de la 10,6 ha la 7,4 ha si la 6,1 la ha in 1937; grape de la
12,2 la 11,3 si 6,6 ha; la rarite de la 50,2 la 39 si 24 ha in 1937; la semanatori
de la 437,4 ha la 293,4; iar la masini de recoltat de la 277,4 la 224,4 ha in
1927 si la 161,5 ha in 1937.
Sursele
statistice ale Ministerului Agriculturii si Domeniilor (cele doua editii ale
atlasului statistic “L’Agriculture en Roumanie” publicate in 1929 si 1938)
indica intre anii de referinta 1927 si 1937 o crestere
semnificativa a inzestrarii tehnice a agriculturii Romaniei interbelice cu
batoze si tractoare, fapt ce in conditiile mentinerii caracterului
extensiv cerealier al productiei era menit sa conduca la o sporire a productiei
si randamentului la hectar al acestor culturi. Cu toate acestea, numarul
tractoarelor in Romania interbelica raportat la suprafata arabila este sub
media europeana, pentru un tractor revenind 2960 ha, in timp ce spre exemplu in
Anglia un tractor deservea 258 ha, in Danemarca 394 ha iar in Franta 848,6 ha.
De asemenea, ca
si in cazul animalelor de tractiune sau de munca si in cazul inventarului
agricol deficitul de dotare se compenseaza prin
colaborarea dintre agricultorii care utilizeaza prin imprumut aceleasi unelte
agricole (in special cele de bază).
In acelasi timp
repartitia teritoriala a inventarului agricol ne demonstreaza existenta unor importante decalaje intre diferitele regiuni
ale tarii, fapt care chiar si in conditiile pedoclimatice optime pentru
anumiti ani agricoli actioneaza negativ asupra productiilor la unele culturi
agricole si asupra randamentului la hectar.
Totodata, in
analiza aspectelor vizand baza tehnica a agriculturii taranesti la nivelul
perioadei interbelice a fost sesizat faptul ca anumite
masini agricole puteau fi accesibile micilor producatori numai prin exploatarea
in diferite forme de asociere si ca stadiul de evolutie al dotarilor cu
inventar agricol mort s-a situat la cote scazute, fapt ce a grevat serios
asupra posibilitatilor intensificarii agriculturii la nivelul intregii tari.
07-07-2025 Invatamant agricol
Corteva Agriscience, compania internațională de știință și tehnologie agricolă, a fost recunoscută pentru contribuția sa la sprijinirea oportunităților educaționale din mediul rural, în cadrul celei de-a doua ediții a Galei BookLand, organizată de Asociația BookLand. Premiul onorează implicarea activă a Corteva în susținerea construcției primului Campus Dual Preuniversitar din mediul rural din România, dezvoltat de Asociația BookLand. Mai multe>>
28-06-2025 Informatii utile
InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorilor și Asociația Energia Inteligentă lansează Ghidul consumatorului de energie electrică și gaze naturale, un instrument util pentru toți consumatorii de energie care aduce în prim plan importanța cunoașterii drepturilor și responsabilităților acestora în raport cu furnizorii și operatorii din domeniul energetic. În contextul liberalizării pieței de energie electrică începând cu data de 1 iulie 2025, pentru a plăti un preț corect la curent, este important ca fiecare consumator sa ceară oferte de la mai mulți furnizori, să le compare, să o aleagă pe cea favorabilă tipului propriu de consum și să semneze un nou contract. Mai multe>>
19-06-2025 Siguranta alimentara
Pe măsură ce lumea continuă să facă față efectelor vremii extreme și ale perturbărilor economice, securitatea alimentară rămâne una dintre cele mai presante priorități globale. Potrivit Raportului Global privind Criza Alimentară 20251, aproape 295 de milioane de oameni s-au confruntat cu insecuritate alimentară acută anul trecut, o creștere uluitoare față de anii anteriori. Mai multe>>
13-06-2025 Siguranta alimentara
Autoritățile au confiscat produse alimentare contrafăcute în valoare de 91 de milioane de euro într-o singură operațiune la nivelul UE. Vinurile și băuturile spirtoase se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate de contrafacere în comparație cu alte produse, cu pierderi anuale în vânzări de 2 289 de milioane de euro și aproape 5 700 de locuri de muncă în UE. Numai în România, în acest sector se pierd anual 29 de milioane de euro din vânzări și peste 220 de locuri de muncă. Mai multe>>
06-06-2025 Cercetare agricola
Artesana, producătorul român de lactate artizanale, anunță un parteneriat strategic cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca (USAMV Cluj-Napoca), în cadrul unui proiect de cercetare coordonat de Prof. dr. Dan Cristian Vodnar. Proiectul urmărește o evaluare aprofundată a caracteristicilor fizico-chimice, nutriționale și funcționale ale laptelui neomogenizat, în comparație cu cel omogenizat, cu implicații directe asupra percepției consumatorilor și biodisponibilității nutrienților. Mai multe>>
06-06-2025 Invatamant agricol
● 3 universități cu profil agronomic din România se vor deschide direct către fermieri, pentru a duce cunoștințele teoretice și rezultatele cercetării mai aproape de aceștia● Primele extensii ale universităților vor fi deschise în județele Cluj, Timiș și Brașov, în zona Făgărașului Mai multe>>
13-05-2025 Cercetare agricola
Privind la progresul tehnologic rapid din lume, observăm că impactul inovației asupra dezvoltării nu depinde doar de idei îndrăznețe, ci și de aplicarea lor în rezolvarea problemelor reale. Puține sectoare ilustrează acest lucru mai bine decât agricultura. Producția de alimente se confruntă cu o presiune tot mai mare din cauza schimbărilor climatice, resurselor naturale limitate și a creșterii populației globale. Mai multe>>
08-05-2025 Invatamant agricol
Campusul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca își deschide porțile sâmbătă, 10 mai 2025, pentru sute de liceeni pasionați de științele vieții. ”Green Campus 2025 - Facultatea e mai cool decât credeai!” este evenimentul dedicat în fiecare an tinerilor care nu cunosc încă programele atractive de studii de licență ale Facultății de Zootehnie și Biotehnologii: Zootehnie; Biotehnologii; Comportamentul și bunăstarea animalelor. Mai multe>>
18-04-2025 Siguranta alimentara
InfoCons Protecția Consumatorilor a realizat un studiu pe baza informațiilor ce se regăsesc pe etichetele produselor tip cozonac cu diverse umpluturi identificate pe piața din România pentru Sărbătorile de Paște 2025 .În total InfoCons Protecția Consumatorilor a analizat 23 de produse tip cozonac cu diverse umpluturi (cozonac cu ciocolată , cozonac cu nucă și cozonac cu rahat ) cu ocazia Sărbătorilor de Paște 2025 , de la următorii producători/distribuitori : Mai multe>>
01-10-2024 Informatii utile
Sănătatea dumneavoastră și a familiei dumneavoastră este o prioritate urgentă. Fără ea, tu și cei dragi nu vă veți putea bucura de nicio altă binecuvântare materială în viață. Cu toate acestea, o sănătate solidă poate fi costisitoare, mai ales în această zi în care costurile medicale cresc anual. Mai multe>>
17-07-2024 Asociatii agricole
Începând cu 1 iulie 2024, Sandor Darabont a preluat funcția de Președinte al Clubului Fermierilor Români pentru o perioadă de șase luni, în cadrul mecanismului președinției rotative instituit de asociație în 2021. Mecanismul președinției rotative urmărește punerea în prim-plan a unor teme de interes major pentru agricultura din România, dar și a unor probleme strategice specifice regiunii din care provine președintele. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>