Formele de asociere in agricultura

asocierea in agriculturaRelatiile de asociere si cooperare sunt diversificate in functie de varietatea legaturilor care se stabilesc intre agricultura si alte ramuri ale economiei nationale, precum si in interiorul agriculturii, intre agentii economici si unitatile de depozitare, prelucrare si desfacere a produselor agricole.


Concentrarea productiei in exploatatii de dimensiuni optime, precum si diversificarea si specializarea productiei agricole sunt strans legate de dezvoltarea relatiilor de asociere si cooperare de-a lungul fluxurilor tehnologice de producere a materiilor prime agricole, dar si de prelucrare si valorificare a produselor.


Conform legislatiei in vigoare, in agricultura exista urmatoarele forme de asociere:

    • societati agricole si alte forme de asociere in agricultura (Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura, cu modificarile si completarile ulterioare);
    • asociatii (OG nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobata prin Legea nr. 246/2005, cu modificarile si completarile ulterioare);
    • cooperative agricole (Legea nr. 566/2004 privind cooperatia agricola, cu modificarile si completarile ulterioare).


Avand in vedere prevederile OG nr. 37/2005 privind recunoasterea si functionarea grupurilor si organizatiilor de producatori pentru comercializarea produselor agricole si silvice, formele asociative mentionate anterior pot fi recunoscute ca grupuri de producatori.


Grupurile de producatori sunt persoane juridice cu scop lucrativ si gestiune economica proprie si asociatii de fermieri care comercializeaza la comun produsele obtinute. Aceste grupuri asigura productia planificata si adaptata cererii pietei, conform conditiilor de calitate si cantitate. De asemenea, promoveaza aprovizionarea si plasarea pe piata a produselor obtinute de membrii lor. Grupului ii revine sarcina de a optimiza costurile de productie, de a stabili preturile la producator si de a promova utilizarea practicilor de cultivare, a tehnicilor de productie si a practicilor de gestiune a deseurilor care sa nu dauneze mediului inconjurator.

Membru al unui grup de producatori poate fi oricine detine legal o baza de productie, isi declara in scris intentia de a comercializa productia agricola proprie si plateste cotizatia, in conformitate cu statutul grupului. Membrii sunt obligati sa aplice reglementarile adoptate de organizatia de producatori cu privire la raportarea productiei si protectia mediului inconjurator. De asemenea, trebuie sa faca parte doar dintr-o organizatie de producatori pentru comercializarea unuia sau mai multor produse care fac obiectul organizarii comune de piata, conform legislatiei in vigoare, si sa comercializeze cea mai mare parte a productiei.

Societatea agricola, cea mai importanta forma de asociere in agricultura, este o societate de tip privat, cu capital variabil si un numar nelimitat si schimbator de asociati, avand ca obiect exploatarea agricola a pamantului, animalelor si altor mijloace aduse in societate, precum si realizarea de investitii de interes agricol. Obligatiile societatii agricole sunt garantate cu patrimoniul social, asociatii fiind raspunzatori numai cu partile lor sociale.

Asociatia este subiectul de drept, constituit din trei sau mai multe persoane care pun in comun (pe baza unei intelegeri) si fara drept de restituire contributia materiala, cunostintele sau aportul lor in munca, pentru realizarea unor activitati in interes general, comunitar sau, dupa caz, in interes personal nepatrimonial.

Cooperativa agricola reprezinta o asociatie autonoma de persoane fizice si/sau juridice, dupa caz, persoana juridica de drept privat, constituita pe baza consimtamantului liber exprimat de parti, in scopul promovarii intereselor membrilor cooperatori (in conformitate cu principiile cooperatiste) si al implementarii politicilor agricole de stimulare a asocierii producatorilor din domeniu, care se organizeaza si functioneaza potrivit prevederilor legii.

Cooperativa agricola se constituie si functioneaza cu minimum cinci persoane si exercita o activitate economica, tehnica si sociala destinata furnizarii de bunuri, servicii si locuri de munca, exclusiv sau preponderent pentru membrii ei.

Exista doua tipuri de cooperative agricole: 

    • cooperative de gradul I, constituite din asociatii de persoane fizice;
    • cooperative de gradul II, formate din persoane juridice constituite din cooperativele de gradul I, in majoritate, sau persoane fizice si juridice, dupa caz.


La intrarea in cooperativa agricola, bunurile mobile si imobile care se constituie ca aport la capitalul social sunt evaluate pentru a se determina valoarea partilor sociale subscrise in natura de membrii cooperatori. In cazul cooperativelor pentru administrarea si gestionarea terenurilor agricole, bunurile care sunt aduse in folosinta si terenurile de orice fel raman in proprietatea membrilor cooperatori, cooperativa agricola avand dreptul de uzufruct.


Activitatile cooperativelor agricole sunt axate indeosebi pe furnizare de servicii, achizitii si vanzari, procesare a produselor agricole, manufacturiere si de mica industrie in agricultura, exploatare si gestionare a terenurilor agricole, silvice, piscicole si a efectivelor de animale, finantare, asistenta mutuala si asigurare agricola.


Bariere in asociere si solutii pentru depasirea lor

Lipsa formelor de asociere din Romania se explica, in mare parte, prin reticenta si interesul scazut al producatorilor agricoli fata de formele asociative, din cauza nivelului redus de constientizare si a absentei informatiilor cu privire la avantajele rezultate prin asociere, a gradului diferit de pregatire a persoanelor asteptate sa participe la formele asociative (intelegerea diferita a scopurilor si principiilor de functionare ale acestora) si a mentalitatii legate de asocierea obligatorie (de exemplu, fostele CAP-uri).

Dificultatile cu care se confrunta micii producatori agricoli si care justifica necesitatea asocierii sunt determinate de cooperarea dificila cu unitatile prestatoare de servicii, mai ales in cazul in care suprafata pe exploatatie este redusa, precum si de lipsa sau slaba dezvoltare a structurilor de marketing.

Insuficienta dezvoltare a formelor asociative in agricultura se datoreaza mai degraba capitalului social scazut, promovarii insuficiente a initiativelor functionale de acest gen si lipsei unei viziuni legate de sprijinul de care asociatiile ar avea nevoie (consultanta, dezvoltare organizationala, planificarea afacerii).

Asocierea in agricultura este un fenomen in crestere, insa exista multe bariere care trebuie depasite (Tabelul de mai jos). Cu toate ca asocierea se bazeaza pe relatiile interpersonale, capitalul social pus la dispozitie de membrii cooperatiei este scazut. Comunicarea slaba intre agricultorii din aceeasi comunitate, lipsa de informatii privind beneficiile asocierii si absenta sprijinului din partea autoritatilor locale sunt doar trei dintre problemele care incetinesc procesul de asociere si, dupa cum sugereaza Centrul Roman pentru Politici Europene, ar trebui ca acestea sa aiba prioritate la rezolvare prin intermediul unor politici publice in agricultura. Aceste initiative ar trebui sa sprijine dezvoltarea capacitatilor formelor asociative si cooperatiste prin actiuni de instruire si consultanta, sa includa asociatiile rurale in programele de sustinere a economiei sociale, sa infiinteze departamente specializate in cadrul camerelor agricole, sa finanteze depozitele si pietele de proximitate, sa sustina lanturile scurte de productie si sa asigurare facilitati fiscale directe.

La inceputul anului 2015, Romania se situeaza mult in urma tarilor din Vestul Europei in privinta dezvoltarii sectorului asociativ in domeniul agriculturii, atat in ceea ce priveste diversitatea, cat si prezenta pe piata.

 

BARIERE IN ASOCIERE

SOLUTII PENTRU DEPASIREA LOR

Mentalitatea: lipsa de practica democratica, neincrederea, aversiunea fata de fiscalitate (inclusiv plata cotizatiilor), dificultatea de a vedea dincolo de interesul propriu, lipsa de viziune.

Sisteme de revizie, control si asigurare a transparentei, sarcini foarte clare pentru membri, modele de bune practici, vizite de studiu, educatia de la varste mici, mai multa informare.

Insuficienta cunostintelor legate de asociere.

Structuri de suport care sa ofere informatie si facilitare pentru asocierea in agricultura (de exemplu, proiectul finantat de RAF, Camerele agricole, RNDR, ONG-uri, institutii publice); Folosirea mass-media;

Instruirea managerilor de cooperative (de exemplu, curs sustinut de COGECA);

Diseminarea de bune practici prin studii si publicatii.

Insuficienta cunostintelor cu privire la managementul afacerii.

Structuri de suport care sa ofere consultanta cu privire la managementul afacerii;

Plata motivanta pentru angajatii cooperativelor.

Insuficienta fondurilor pentru formarea si finantarea cooperativelor.

Accesarea de finantari si acordarea de facilitati fiscale (stimulente).

Dubla impozitare (se impoziteaza mai intai tranzactia intre membrul cooperator si cooperativa, apoi si vanzarea catre terti).

Redefinirea relatiei dintre membrul cooperator si cooperativa, prin schimbarea legislatiei.

Lipsa incurajarilor din partea autoritatilor.

Infiintarea altor structuri de suport ale formelor asociative (de exemplu, ONG-uri, finantatori privati).

Afilierea redusa la organizatii nationale si internationale (taxele de afiliere la organizatiile internationale sunt foarte mari).

Subventionarea de catre stat a cotizatiilor pentru afiliere la retelele europene (de exemplu, COPA- COGECA).

Dificultatea de a concura cu produsele din import (acestea vin la preturi foarte scazute, mai ales pe filiera multinationalelor).

Marketing comun cu celelalte cooperative; Crearea de lanturi scurte de distributie; Sprijin financiar (subventii).

Distorsiunile provocate de fondurile europene (de exemplu, terenuri trecute din circuitul pomicol in circuitul agricol pentru a obtine subventii).

Mai multe informatii cu privire la finantarile europene si de alte tipuri.

Insuficienta liderilor in agricultura.

Masuri pentru a face din cooperative si alte forme asociative adevarate pepiniere de lideri;

Sesiuni de instruire a liderilor privind managementul afacerii si alte teme de interes.

Nerespectarea intelegerilor din cooperativa de catre membrii acesteia.

Reguli stabilite de comun acord, penalitati, sanctiuni.

Varsta medie ridicata a fermierilor.

Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, transferul exploatatiei (integral).

 

 

Avantajele asocierii: economice, sociale si politice

Constituirea producatorilor agricoli in forme asociative deschide noi oportunitati de dezvoltare economica, prin atragerea unor avantaje locale, zonale sau regionale, si foloseste puterea colectiva in scopul cresterii prosperitatii membrilor, a familiilor lor si a comunitatilor din care fac parte. Indiferent de forma de organizare de care apartin (asociatii, cooperative sau grupuri de producatori), membrii formelor asociative au drepturi stabilite democratic, iar acesta reprezinta unul dintre cele mai mari beneficii.


Avantajele grupurilor de producatori:

    • reducerea costurilor de productie (de exemplu, prin achizitionarea de utilaje care sunt folosite in comun de toti membrii);
    • exploatarea unor suprafete de teren care permit aplicarea tehnologiilor moderne, competitive de productie si de gestiune a deseurilor, in vederea conformarii cu normele de protectie a mediului si de conservare a biodiversitatii de care suntem obligati sa tinem cont ca membri ai UE;
    • posibilitatea planificarii si modificarii productiei conform cererii cantitative si calitative de pe piata;
    • accesul mai usor la fondurile europene si la contractarea creditelor bancare;
    • facilitarea comunicarii intre fermieri, precum si intre reprezentantii lor si institutiile guvernamentale (asociatia reprezinta un for de discutii, de schimburi de opinii, de solutionare a unor probleme dintre membri, ofera posibilitati de intrajutorare si accesare de informatii, iar reprezentantii asociatiilor sunt un partener pertinent de dialog cu MADR, in elaborarea deciziilor care privesc producatorii agricoli si interesele acestora);
    • cresterea capacitatii de negociere, in vederea obtinerii unor preturi mai bune atat la cumpararea in comun a materiilor prime necesare productiei, cat si la valorificarea produselor, prin ofertarea unor cantitati mai mari, in conditii de calitate ridicata;
    • promovarea mai eficienta a productiei, atat pe piata interna, cat si pe cea externa.


In conditiile mediului puternic concurential, aceste aspecte, carora le pot fi adaugate si altele, pot duce la cresterea veniturilor producatorilor agricoli si la constientizarea de catre ei a responsabilitatilor pe care le au ca factori cu drepturi si obligatii pe piata.


Avantajele cooperativelor agricole:

    • caracterul democratic al mecanismelor de functionare, care au la baza principiile cooperatiste moderne;
    • posibilitatea infiintarii lor si de catre persoane care dispun de un capital mic;
    • facilitatile fiscale acordate de stat: scutirea de la plata impozitului agricol pentru primii cinci ani de la constituire, accesul la subventii, la fondurile publice si la fonduri externe prevazute in programul de sustinere a agriculturii Romaniei, scutirea de la plata taxelor vamale pentru importurile de tractoare, masini si utilaje agricole sau echipamente de irigat, recunoasterea si asimilarea cooperativelor agricole de catre MADR ca grupuri de producatori, pentru a beneficia de toate drepturile prevazute de legislatia in vigoare, contributia la dezvoltarea rurala, prin crearea de noi locuri de munca, si angajarea tinerilor intr-o forma de activitate organizata.


Avantajele asociatiilor:

ECONOMICE:

    • posibilitatea de negociere a unui pret mai bun al produselor;
    • degrevarea producatorului de responsabilitatea vanzarii;
    • un branding si un marketing mai bun al produselor;
    • posibilitatea de negociere a unui pret mai mic al inputurilor (costuri mai reduse);
    • extinderea productiei si capitalizarea membrilor;
    • cresterea standardului de viata al membrilor;
    • accesul membrilor la informatie, inovatie, proiecte de colaborare si clustere;
    • oferirea de servicii diverse catre membri (servicii tehnice, de informare si consultanta);
    • posibilitatea investitiilor in infrastructuri de depozitare sau procesare;
    • trecerea de la vanzarea produselor agricole neprocesate la cele cu valoare adaugata;
    • punerea in valoare a resursele locale si crearea de produse locale;
    • apropierea de consumator (pot fi initiate lanturi scurte de distributie);
    • imbunatatirea accesului produselor locale la consumator;
    • vanzarea prin intermediul marilor retaileri, targuri, magazine (asociatia creste astfel puterea de negociere a membrilor);
    • accesarea mai usoara a fondurilor europene;
    • o gestiune mai buna a riscurilor in agricultura (de exemplu, prin crearea unor fonduri mutuale);
    • realizarea parteneriatelor benefice pentru membri (de exemplu, parteneriate cu institute de invatamant, pentru transferul de inovatie);
    • crearea locurilor de munca permanente si sezoniere.

SOCIALE:

    • cresterea capitalului social (se reface sentimentul de comunitate);
    • comunicarea si sprijinul intre membri.


POLITICE:

    • formarea liderilor in agricultura (acestia reprezinta interesele fermierilor);
    • preluarea unei parti din atributiile statutului (de exemplu, control-performanta), reechilibrand balanta de putere dintre stat si fermieri.



RNDR logo


 

Noutati

Proiectul AgriSchool Plus dezvolta abilitatile antreprenoriale ale elevilor din liceele agricole

21-02-2024 Invatamant agricol

Proiectul AgriSchool Plus dezvolta abilitatile antreprenoriale ale elevilor din liceele agricole

Junior Achievement (JA) Romania si Romanian-American Foundation (RAF) continua parteneriatul pentru Educatia antreprenoriala in liceele agricole din Romania. Proiectul AgriSchool Plus se deruleaza in perioada 2024-2026 si are ca scop pregatirea elevilor din liceele agricole pentru reusita profesionala, prin educatie antreprenoriala practica si cooperarea cu mediul de afaceri local. Mai multe>>

Fermierul Vonica Maniu preia mandatul de presedinte al Clubului Fermierilor Romani

12-01-2024 Asociatii agricole

Fermierul Vonica Maniu preia mandatul de presedinte al Clubului Fermierilor Romani

Incepand cu 1 ianuarie 2024, dl. Vonica Maniu, fermier care realizeaza performanta in cultivarea cerealelor si oleaginoaselor intr-o zona puternic afectata de seceta, in jud. Constanta, precum si o afacere in sectorul ovin preluata de la inaintasii dansului din Poiana Sibiului, a preluat functia de presedinte al Clubului Fermierilor Romani pentru o perioada de 6 luni, pana la data de 30 iunie 2024. Mai multe>>

Oportunitatile noilor tehnici genomice (NGTs)

07-12-2023 Cercetare agricola

Oportunitatile noilor tehnici genomice (NGTs)

Noile tehnici genomice (NGTs) pot sprijini crearea unor sisteme agricole europene mai durabile si reziliente, conform declaratiei Teresei Babuscio, Seful Departamentului pentru Afaceri Guvernamentale si Industriale EMEA, la Corteva Agriscience, o companie internationala de cercetare si dezvoltare agricola care ofera fermierilor din intreaga lume solutii integrate pentru provocarile viitoare. Mai multe>>

Peelhy, start-up-ul romanesc care dezvolta bio-stickere pentru decontaminarea fructelor si legumelor, printre castigatorii BASF Innovation Hub 2023

30-11-2023 Siguranta alimentara

Peelhy, start-up-ul romanesc care dezvolta bio-stickere pentru decontaminarea fructelor si legumelor, printre castigatorii BASF Innovation Hub 2023

Start-up-ul romanesc Peelhy a castigat faza regionala a competitiei BASF Innovation Hub pentru un viitor sustenabil, organizata pentru Europa Centrala si de Sud-Est. Fondatorul Peelhy, Marius Pasculea, dezvolta o idee de decontaminare a fructelor si legumelor proaspete cu coaja comestibila, folosind un bio-sticker antimicrobian care se dizolva prin spalare. Mai multe>>

Cinci cadre didactice de la USAMV Cluj-Napoca, incluse in Top World Ranking of Scientists 2%

24-10-2023 Invatamant agricol

Cinci cadre didactice de la USAMV Cluj-Napoca, incluse in Top World Ranking of Scientists 2%

Cinci cadre didactice de la Universitatea de Stiinta Agricola si Medicina Veterinara (USAMV) Cluj-Napoca au fost incluse in Top World Ranking of Scientists 2%, potrivit clasamentului dat publicitatii de Universitatea Stanford (California, SUA), impreuna cu Editura Elsevier si cu organizatia de cercetare stiintifica SciTech Strategies. Mai multe>>

Fonduri europene pentru imbunatatirea infrastructurii liceelor cu profil preponderent agricol

20-10-2023 Invatamant agricol

Fonduri europene pentru imbunatatirea infrastructurii liceelor cu profil preponderent agricol

Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale, in calitate de agentie de implementare a proiectelor PNRR in baza acordului cu Ministerul Educatiei, a publicat conditiile privind accesarea fondurile europene disponibile prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) pentru finantarea infrastructurii liceelor cu profil preponderent agricol. Mai multe>>

Ziua Mondiala a Alimentatiei 2023

16-10-2023 Siguranta alimentara

Ziua Mondiala a Alimentatiei 2023

"Nu trebuie sa subestimam importanta apei si sa o consideram garantata: trebuie sa lucram impreuna pentru a gestiona o resursa finita si pretioasa" - Dr. QU Dongyu, Director-General al Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultura a Natiunilor Unite (FAO). Mai multe>>

Solutii inovatoare pentru fermierii implicati in actiunile de combatere a risipei alimentare

16-10-2023 Siguranta alimentara

Solutii inovatoare pentru fermierii implicati in actiunile de combatere a risipei alimentare

In fiecare an, pe 16 octombrie, aproximativ 130 de tari din intreaga lume celebreaza Ziua Mondiala a Alimentatiei, marcata de Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO) pentru prima oara in anul 1979, luna noiembrie, cu ocazia celei de-a XX-a Adunari Generale desfasurata la Roma. Cu acest prilej, la aceasta data in Romania a fost instituita Ziua Nationala a Alimentatiei si Combaterii Risipei Alimentare incepand cu anul 2016, prin Legea nr. 47/2016 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei in acelasi an. Mai multe>>

GreenFields Academy - program educational gratuit dedicat agriculturii sustenabile, sustinut de Raiffeisen Bank

31-08-2023 Invatamant agricol

GreenFields Academy - program educational gratuit dedicat agriculturii sustenabile, sustinut de Raiffeisen Bank

Au inceput inscrierile la cea de-a treia editie GreenFields Academy, un program educational gratuit, dedicat fermierilor romani interesati sa dobandeasca cunostinte pentru punerea in practica a principiilor de conservare a mediului si biodiversitatii in agricultura. Programul este organizat de platforma de agricultura AMAZAG si sustinut de Raiffeisen Bank. Inscrierile sunt deschise pana la data de 18 septembrie si se adreseaza celor care vor sa implementeze in fermele pe care le detin tehnici inovatoare de agricultura sustenabila. Mai multe>>

Controale ANSVSA pentru prevenirea propagarii PPA in unitatile de vanzare cu amanuntul

23-08-2023 Siguranta alimentara

Controale ANSVSA pentru prevenirea propagarii PPA in unitatile de vanzare cu amanuntul

Reprezentantii Directiilor Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor judetene si ai Municipiului Bucuresti au efectuat controale tematice in unitatile de vanzare cu amanuntul supuse inregistrarii si controlului sanitar veterinar si pentru siguranta alimentelor, in special in unitatile situate in zonele de agrement/ localitatile de interes turistic (unitati de alimentatie publica, pensiuni turistice, unitati de tip carmangerie/ macelarie, unitati de tip hipermarket/ supermarket). Mai multe>>

Situatia admiterii la liceele agricole pentru anul scolar 2023-2024

07-08-2023 Invatamant agricol

Situatia admiterii la liceele agricole pentru anul scolar 2023-2024

Situatia admiterii la liceele agricole pentru anul scolar 2023-2024 a fost inregistrata si centralizata dupa repartizarea elevilor in prima etapa de admitere, care a avut loc pe 19 iulie, dezvaluind o perspectiva asupra mediilor de admitere si gradului de ocupare al acestor institutii. Gradul de ocupare a locurilor este de 82%, similar cu cel din 2022 (84%) insa numarul de elevi care au optat pentru un liceu agricol este in crestere: 3414 in 2023 fata de 3040 in 2022. Gradul de ocupare de doar 82% se explica prin cresterea cu 686 a numarului de locuri in anul 2023. Mai multe>>